Dezbatere publică despre educația incluzivă

Rolul educației non-formale în procesul de incluziune al persoanelor cu dizabilități

„Am învățat că pot. Uitasem că pot să fac anumite lucruri. O comunitate îți dă încredere în tine să-ți depășești limitele și să fii independent .” – Ecaterina, absolvent al Școlii CMU. 

În România există peste 860.000 de persoane cu dizabilități, dintre care prea puține integrate și angrenate în societate. Până reușim să punem bazele unui sistem educațional incluzivcăutăm metode alternative prin care toată lumea, indiferent de abilități, să aibă acces liber la resurse și programe de dezvoltare. 

În data de 23 martie 2023, am invitat în centrul comunitar La Firul Ierbii, membrii administrației publice, ONG-uri, cetățeni și reprezentanți ai mediului academic la un dialog despre incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități prin educație non-formală. 

Ne-am propus să identificăm problemele actuale din educație și să găsim soluții pentru un sistem educațional echitabil. I-am avut alături pe Radu Szekely, Secretar de Stat pentru Egalitate și Șanse Egale, Cosmina Cazan, director al Școlii Gimnaziale Speciale Pentru Deficienți De Vedere Austrului, Mădălina Vîlcu, profesoară la Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta”, Carolina Pascal, membru fondator Eematico, Ana Corello-Staicu, consilier al președintelui Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și Ilioaica Ștefan, consilier accesibilitate la AMAIS. 

Care au fost problemele identificate? 

• lipsa resurselor financiare și a specialiștilor care să dezvolte inițiativele de educație non-formală;
• comunicare deficitară între actorii relevanți: comunitate, societate civilă, administrație publică și mediul academic;
• infrastructură de învățământ necorespunzătoare;
• vizibilitate redusă a inițiativelor actuale, dar și a obstacolelor cu care se confruntă o parte din societate.

Soluții propuse de speakeri și participanți au fost:

• analizarea contextului actual, printr-o abordare intersecțională, pentru a înțelege nevoile diverse ale comunității, înainte de a dezvolta soluții;
• consultarea specialiștilor din alte țări care au trecut deja prin situații similare și formarea personalului actual;
• echipele care dezvoltă politicile publice și acte legislative despre educație să fie incluzive din punct de vedere social și profesional (o mai bună reprezentare a persoanelor cu dizabilități și din alte grupuri vulnerabile);
• mai multe linii de finanțare pentru ONG-uri care dezvoltă soluții de educație non-formală, deschise și celor care nu au servicii sociale acreditate;
• programe de sprijin și suport pentru aparținători și însoțitori;
• o mai bună promovarea a liniilor de finanțare și a inițiativelor actuale pentru a încuraja parteneriate.

Până la intervențiile care creează un oraș mai prietenos, e nevoie de colaborarea comunității persoanelor cu dizabilități, a ONG-urilor și a administrației publice, ca acestea să susțină proiectele de educație non-formală complementare sistemului de învățământ actual și să devină o parte activă din schimbare. Câteva exemple de colaborări sau inițiative actuale menționate au fost: 

• ANPDPD: program de finanțare pentru formarea specialiștilor în zona de ONG pentru persoane cu dizabilități; 
• Ministerul Educației: organizarea unei săptămâni a incluziunii în luna septembrie 2023;
• Ajungem Mari: rețea de sprijin pentru tineri instituționalizați;
• Climb Again: educație incluzivă prin sport;
• Eematico: educație experiențială prin joacă, colaborare cu profesori de la diverse școli din țară;
• De-a arhitectura: educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru copii;
• AMAIS: aplicația See You și Școala CMU.

Școala Clubului de Mobilitate Urbană (CMU) este un proiect prin care persoanele cu deficiențe de vedere învață abilitățile necesare pentru o viață independentă, de la cum să se deplaseze singuri cu bastonul alb și aplicații mobile, la abilități de gătit și treburi casnice, la folosirea calculatorului și pregătirea pentru un interviu de angajare. E un program complementar sistemului de învățământ, în care în fiecare an, 20 de persoane, adulți și copii, găsesc o comunitate unită, învață că nu sunt singuri și prind curaj să devină cetățeni activi ai societății.

Proiectul Școala Clubului de Mobilitate Urbană este derulat de AMAIS și finanțat prin programul În Stare de Bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

*****

Dacă vrei să afli mai mult despre sponsorii și organizatorii dezbaterii și Școlii CMU, poți accesa linkul de aici.