Activități școlare pentru integrarea copiilor nevăzători

Cristina stă în fața unei table de scris cu un marker portocaliu în mână.

Activități școlare pentru integrarea copiilor nevăzători

Articolul a fost realizat de Cristina Stancu, profesor de limba engleză în București.

 

Elevi

Pentru a construi un mediu incluziv e necesar ca elevii, care fac parte dintr-un colectiv, să conștientizeze diversitatea copiilor din jurul lor și să dezvolte anumite competențe sociale precum: empatia, acceptarea, colaborarea, toleranța și disponibilitatea de a lucra în echipă.

Dirigintele / învățătorul are un rol esențial. Este motorul după care se vor plia elevii. Prin modul în care reacționează și se raportează la copiii cu dizabilități din clasă, îi poate încuraja pe ceilalți copii să-i perceapă pe elevii cu deficiențe de vedere ca pe o parte a grupului lor, sau ca pe o frână în evoluția colectivului.

Elevii cu deficiențe de vedere primesc informații prin intermediul a patru simțuri pe care le au la dispoziție: tactil, auditiv, gustativ, olfactiv. Simțul tactil și cel auditiv sunt primordiale. De altfel, sunt și cele mai flexibile și adaptabile într-un mediu de învățare. De aceea, e necesar ca materialele de lucru să fie construite atât vizual-auditiv (pentru copiii tipici) cât și vizual-tactil (pentru nevăzători).

De ce e necesar ca materialele să fie adaptate tuturor? Elevii își pot sincroniza experiențele de învățare dacă au acces diferențiat la același suport de studiu. Fapt ce diminuează decalajele și barierele dintre elevi.

Instrumentele și resursele digitale sunt o soluție modernă și accesibilă pentru elevii nevăzători, mai ales că în prezent tot mai multe persoane cu deficiențe de vedere reușesc să se desprindă de învățarea cu ajutorul alfabetului Braille (limbajul internațional de scriere pentru nevăzători).

Ce implică accesul la resursele digitale? Un laptop (asigurat de familie sau de școală), conexiune la internet și un soft special instalat pe laptop numit VoiceOver (prelucrează materialele și le transmit utilizatorului în format audio). În plus, datorită tehnologiei, elevul cu deficiențe de vedere are acces la o gamă largă de materiale. E bine de știut că materialele (manuale, fișe de lucru, resurse educaționale) nu trebuie să includă imagini sau foi scrise de mână și ulterior scanate (fișiere în format jpg.).

Idei de activități: În cadrul orelor de CDS (curriculum la decizia școlii), dirigintele poate organiza ocazional experiențe incluzive, în care să pună colectivul în contextele pe care le trăiește elevul cu deficiențe de vedere.

Exemple: atelier de gătit pe nevăzute – se propune o rețetă simplă, se aduc ingrediente și  elevii se organizează în echipe. Colegii fără dizabilități vor purta ochelari opaci și, sub  îndrumarea profesorului, vor găti – un desert (salam de biscuiți, de pildă, fiindcă este un produs culinar ce nu necesită operațiuni prea sofisticate). Personal, am participat la o astfel de activitate organizată de un ONG specializat, iar experiența a fost valoroasă.

Cristina prepară rețeta de alam de biscuiți legată la ochi cu ajutoarul unui voluntar și a trainerului.

Atelier de gătit pe nevăzute – Salam de biscuiți – 23.01.2021

– context comun de socializare tipici-nevăzători, activitate organizată de Asociația AMAIS  (www.amais.ro)

Strategii de învățare: În activitățile individuale, profesorul va acorda atenția cuvenită  modului în care transmite informația elevului cu deficiențe de vedere. Absența stimulilor vizuali să fie înlocuiți cu și mai multe informații auditive/ tactile. Elevii cu deficiențe de vedere nu au nevoie de o adaptare a programei școlare, ci o selecție inteligentă a materialelor de învățare. În activitățile colaborative, profesorul îi va da elevului cu deficiențe de vedere un rol în funcție de abilitățile sale (ex: inserare de mesaje audio, livrarea unei prezentări finale).

Exemplu de rol: Distribuit în rolul de lider. Astfel elevul cu deficiențe învață să-și asume responsabilități, să coordoneze un grup, să iasă din cercul vicios al dependenței față de ceilalți. Mai mult, rolul îl va duce în poziția de a ajuta și nu de a fi ajutat. Pentru colegii săi va fi o ocazie bună de a învăța noi metode de lucru.

Evaluare: 

  • Evaluările orale se pot desfășura nediferențiat, cu precizarea că imaginile trebuie să fie descrise elevului nevăzător dacă procesul implică suport vizual.
  • În cazul evaluărilor scrise, elevul cu deficiențe de vedere va rezolva subiectele în format digital, live, în sala de clasă, folosind un document colaborativ de tip Google Docs. Așa profesorul poate urmări în timp real ce scrie. O altă formă de verificare a onestității evaluării este ca monitorul laptopului să aibă luminozitate mare. Astfel, elevul nu va fi tentat să deschidă alte tab-uri și să inițieze un research digital inechitabil față de colegii săi. De asemenea, el/ea trebuie să folosească o pereche de căști pentru ca sinteza vocală să nu-i distragă pe colegi.

Notele se vor acorda conform baremului oficial, aplicat și celorlalți colegi din clasă, astfel profesorul va oferi șanse egale de acces la învățare, dar va trata obiectiv evaluare fără să cadă în capcana discriminării pozitive.

Competența cheie a elevului cu deficiențe de vedere: Să dobândească treptat independență față de cei din jur și să înțeleagă egalitatea de șanse într-o cheie rațională.

Pentru a ajunge acolo e nevoie să fie sprijinit în procesul de integrare și ghidat în învățare, căci așa dezvoltă încredere în propriile forțe. Însă la fel de important este să nu i se transmită subtil mesajul că e privilegiat sau achitat de anumite responsabilități.

 

Părinți 

În procesul de dezvoltare și învățare a elevului cu deficiențe de vedere, relația onestă și deschisă a dirigintelui/ învățătorului cu părinții are un rol major.

Strategii de învățare: Se poate dezvolta o relație armonioasă de simbioză: părinții îi pot comunica profesorului care sunt cele mai rapide modalități de învățare și accesibile pentru  copilul lor (din experiențele anilor anteriori), iar profesorul le poate aplica în sala de clasă și îi poate oferi elevului feedback personalizat, sugerând, eventual, îmbunătățiri și noi abilități pe care elevul se poate concentra mai departe.

Resurse: Empatie, deschidere, toleranță, comunicare.

Evaluare: Comunicarea bună dintre părinți și reprezentanții școlii este deseori un indicator bun pentru progresul școlar al elevului.

 

Cadre didactice 

Idei de activități: Dirigintele / învățătorul va transmite informații specifice despre nevoile elevului cu deficiențe de vedere celorlalți profesori de la clasă și instrumentele pe care le au la îndemână cu ajutorul cărora să facă învățarea eficientă. Incluziunea elevului este în responsabilitatea tuturor cadrelor didactice care interacționează cu elevul.

Exemple de activități la diverse discipline:

  • La ora de educație fizică se poate organiza o cursă pe nevăzute: elevii se împart în două echipe, de asistenți și competitori. Competitorii își pun ochelari opaci și urmează un anumit traseu, orientându-se cu ajutorul unui baston alb pentru nevăzători, iar asistenții se asigură că toți competitorii rămân în perimetrul stabilit.
  • La limba română, când se vorbește despre genul biografic, elevii pot discuta despre momente semnificative din viața anumitor personalități cu deficiențe de vedere  (Homer, Andrea Bocelli, Stevie Wonder, John Milton, James Joyce, Borges etc.). De  asemenea, la orele de română, elevul cu deficiențe de vedere va scrie tot în format digital, iar pentru însușirea ortogramelor, poate seta softul să îi citească propozițiile pe caractere.
  • La muzică se poate aloca o oră specială pentru o incursiune în muzica lui Ray  Charles, însoțită, poate, în Școala Altfel și de vizionarea filmului biografic Ray. 
  • La educație plastică elevii pot face un experiment artistic de tipul desenul cu ochii închiși (blind contour drawing – folosită nu doar din motive de accesibilitate, ci și ca metodă alternativă de a ieși dintr-o rutină expresivă).
  • La matematică, algebra nu va pune probleme de accesibilitate elevului. La geometrie, pentru reprezentarea desenelor, se pot folosi forme geometrice în relief sau setul de construcție magnetic GeoMag.

Strategii de învățare (comune cu alți colegi): Resurse adaptate, transferate și în sistem digital ce pot fi transmise pe laptopul elevului. Aceleași atitudini și valori manifestate și de diriginte: empatie, dar nu compătimire, cultivarea independenței elevului, descurajarea autosuficienței.

Resurse: Laptop, conexiune la Internet, grup de Google Classroom sau adresă de e-mail  instituțională pentru elevul cu deficiențe de vedere.

Evaluare: Progresul școlar al elevului este un indicator al echilibrului, iar feedback-ul constant al colegilor reprezintă un bun indicator al stării de fapt.

Alte noutăți

Ana, una dintre trainerii din echipa AMAIS merge pe stradă alături de două persoane cu deficiențe de vedere care țin în mână bastonul alb. Ea îi ghidează pe traseu

Consiliere individuală de mobilitate și tehnologie

Independența nu vine niciodată singură. Vine cu responsabilități noi, întâlniri cu frica, stima de sine, curajul de a te expune la risc, cu victorii...

adolescente care țin strâns de o funie și trag către ele. în altă poză,de partea cealaltă a funiei trag băieții.

Să fie bucurie la ATDPU! (II)

Interviu în două părți cu Elena Constantin, de la Asociația Terapii pentru Dezvoltarea Potențialului Uman Citește prima parte a articolului, despre activitățile asociației aici:...

adolescenți și copii băieți trag de o funie. este completarea pozei cu fetele care trag de funie. e soare. se află într-o poiană

Să fie bucurie la ATDPU! (I)

Interviu în două părți cu Elena Constantin, de la Asociația Terapii pentru Dezvoltarea Potențialului Uman De cele mai multe ori, ajung către public poveștile...