Soluții pentru un oraș incluziv și accesibilizat. De unde începem?
Vedem, în ultima perioadă, tot mai multe inițiative ale ONG-urilor iar administrația dă semne că ar fi deschisă la dialogul despre accesibilizarea spațiilor publice. Demersurile ne bucură, România are nevoie de accesibilizarea mediului construit și pentru persoanele cu dizabilități. Pandemia ne-a arătat tuturor ce înseamnă izolarea, cu care persoanele cu dizabilități se confruntau și înainte, pentru că mediul din jur le era inaccesibil.
Așadar, credem că se impune discuția despre: de unde începem accesibilizarea, sau după caz, cum construim incluziv, care sunt nevoile acute care trebuie rezolvate în primul rând?
AMAIS oferă servicii de accesibilizare, consultanță și proiectare cu ajutorul designului incluziv de peste cinci ani și vrem ca fiecare persoană să înțeleagă importanța și beneficiile acestor soluții.
E important de reținut distincția dintre accesibilizare și proiectare cu ajutorul designului incluziv:
- Accesibilizare înseamnă adaptari speciale aplicate unor spații existente care nu mai răspund nevoilor actuale. Procesul de accesibilizarea funcționează după principiul: o singură dimensiune valabilă pentru toată lumea.
- Proiectare incluzivă înseamnă să construim de la zero pentru abilitățile unor tiplogii mari de persoane și nu necesită adaptări speciale ulterioare. Procesul de proiectare incluzivă funcționează după principiul: proiectează pentru unul, extinde către mai mulți.
Credem că un punct zero trebuie să fie existența unor echipe de lucru incluzive la nivelul administrațiilor, pentru a face o analiză concretă asupra nevoii dintr-un spațiu dat. De exemplu, crearea unei comisii de accesibilitate la primărie sau la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), sau poate în cadrul tuturor instituțiilor care oferă avize în construcții.
Echipa să fie formată din persoane angajate în mod transparent, prin concurs public, și incluzivă atât din punctul de vedere al abilităților (persoane tipice și persoane cu diverse dizabilități sau alte grupuri vulnerabile), cât și din punctul de vedere al profesiilor (arhitecți, urbaniști, sociolog, sau din anumite domenii de expertiză).
Exemple de soluții de accesibilizare a mediului construit:
- Reducerea zonelor auto în favoarea celor pietonale;
- Semafoare cu semnal sonor;
- Treceri de pietoni la același nivel cu trotuarul;
- Marcaje tactile de direcționare și avertizare;
- Hărți tactile/incluzive, machete.
Pașii pentru crearea spațiilor publice ușor de utilizat de cât mai multe categorii de persoane:
- Identificarea utilizatorilor care au resimțit cel mai mult excluderea cauzată de mediile actuale;
- Identificarea situațiilor care au provocat aceste obstacole;
- Înțelegerea prejudecăților personale în legătură cu contextele respective;
- Co-crearea unor soluții particulare cu potențial de a aduce beneficii mai multor categorii de utilizatori;
- Aplicarea și testarea soluțiilor;
- Deschiderea de a îmbunătăți pe măsură ce sunt identificate noi obstacole.
Ce să aibă în vedere autoritățile:
- Crearea sau îmbunătățirea unor spații de dialog incluzive (centre comunitare, grădini publice, parcuri, spații publice pietonale) în care oamenii să aibă ocazia să socializeze. Nu este de ajuns ca primăria să accesibilizeze fizic orașul, e nevoie să lucrăm și la mentalitatea oamenilor, să vadă că în jur sunt persoane cu abilități diferite. Nepăsarea și soluțiile implementate greșit, doar ca să fie făcute, vin și din această lipsă de empatie între oameni cauzată de lipsa de conștientizare a celor din jurul nostru.
- Organizarea unor concursuri publice de soluții pentru spațiile publice.
- Studii de trafic și dezbateri publice pentru a modifica raportul auto/ pietonal. Putem învăța de la londonezi, au stat 4 ani în negocieri cu toate părțile implicate pentru a avea o strategie coerentă. E important de reținut că intențiile proiectanților nu corespundeau cu nevoile oamenilor, de aceea este esențială consultarea și feedback-ul din partea comunității sau a stakeholderilor privați și publici.
- Schimbarea modului de promovarea a soluțiilor de accesibilitate. Inclusiv la nivel de ANDPDCA (Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții) prin modificarea modului de a promova și gândi Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. Am învățat că un mod de avea rezultate mai bune ar fi dacă tipicii (persoane fără dizabilități reglementate) ar înțelege ce beneficii au dacă suntem mai incluzivi. În plus, sunt și beneficii de ordin economic, ne arată un raport legat de aplicarea principiilor de design incluziv în domeniul retail.
Incluziunea ca pilon al digitalizarii
Accesibilitatea ar trebui să joace un rol esențial în procesul de digitalizare al instituțiilor publice și nu numai, mai ales că acest proces este la început. Mediile de informare ar putea să fie accesibile, iar angajații informați și instruiți despre cum pot face conținutul creat incluziv.
Accesibilizarea aplicațiilor publice și a site-urilor deja existente este foarte importantă. În faza de testare, ideal ar fi să aibă loc o analiză făcută de cetățeni, printre care să existe persoane cu dizabilități.
Și prin rețelele de socializare putem fi incluzivi. Sunt câteva lucruri simple, dar importante, pe care fiecare dintre noi poate să le facă când publică conținut pe un site, pe Facebook sau Instagram, pentru ca mesajul să fie înțeles pe deplin și de cele peste 90.000 de persoane cu deficiențe de vedere din România.
Iată cum:
Fotografii: folosește opțiunea Alt Text din meniul de editare al pozei și adaugă o scurtă descriere a fotografiei. De exemplu: în fotografie sunt trei persoane care stau pe o bancă. Poate și date despre vârstă, expresiile faciale, sau detalii mai specifice precum: așteptând autobuzul, etc.
Video: descrie la finalul postării în câteva cuvinte ce se vede în clip, oferă detalii concrete. De exemplu: în videoclip este un grup de persoane adunate la un spectacol în aer liber. Număr de persoane, detalii specifice și relevante, acțiunea care are loc, unde se află, etc.
Grafice: folosește contraste puternice, litere cu bold, spațiere mai mare. Menținerea contrastelor grafice și folosirea spațierii mari îi ajută pe cei slab văzători să înțeleagă mesajul.
Hashtag: folosește majusculă la fiecare început de cuvânt dintr-un hashtag. De exemplu: #BucureștiIncluziv este mai ușor de înțeles pe cititorul de ecran al nevăzătorilor decât #bucureștiincluziv.
Dacă ești interesat de subiectul incluziunii, sau ai idei și alte soluții pe acest subiect, ne-am bucura să ne cunoaștem. Ne găsești la contact@amais.ro.
