ȘCOALA CMU 3.0
Comunitate cu mic și mare
Școala Clubului de Mobilitate Urbană este locul în care persoanele cu dizabilități de vedere sunt ghidate spre dobândirea independenței. Necesitatea a derivat din realitatea socială din România: cei mai mulți nevăzători nu au unde să învețe practic cum să-și dezvolte abilitățile pentru a avea o viață pe cont propriu, independenți de familie sau prieteni.
Schimbarea pe care o aduce proiectul se vede direct în viețile participanților. Sunt mai încrezători, fac parte dintr-o comunitate unită ce reprezintă un suport continuu și fac pași vizibili către o viață independentă, precum ieșirea la piață cu bastonul alb pentru prima dată, folosirea transportului public în comun cu ajutorul aplicației Google maps.
O noutate a proiectului din acest an constă în crearea a două grupe distincte: de copii și adulți, pentru a răspunde nevoilor cât mai diverse specifice vârstei. În total, am adus împreună 32 de beneficiari cu dizabilități de vedere congenitale sau tardive.
STATUS: Finalizat
Durată: 01.09.2022 – 31.03.2023
Finanțator: Kaufland România, implementat de FDSC
Buget: 178,380 lei
Parteneri: La Firul Ierbii, Centrul pentru Resurse Juridice, Liceul Tehnologic special Regina Elisabeta, Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Vedere, Universitatea București – Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Echipă: Antonia Groza, Ana Costache, Roxana Tanasachi, Lavinia Filat, Ruxandra Mateescu, Ștefan Ilioaica, Oana Totoreț, Mihai Leoveanu, Alexandru Cucu.
Grupuri țintă
- Grupuri țintă: persoane cu deficiențe de vedere congenitale sau tardive, voluntari tipici sau cu deficiențe de vedere
- Beneficiari direcți: 106 (tipice, cât și cu deficiențe de vedere)
- Beneficiari indirecți: aproximativ 21.000.
Demers
Proiectul constă în desfășurarea unor serii de ateliere pe teme precum: dezvoltare personală, mobilitate, utilizarea telefonului și a calculatorului, abilități de viață independentă cum ar fi gătitul și orientare vocațională și angajare.
Întrucât nevoile diferă în funcție de vârstă, am împărțit participanții în două grupe. Una de copii cu vârste între 11 și 16 ani și una de adulți. Fiecare grupă a trecut prin 10-12 ateliere în care, alături de traineri și voluntari, au învățat abilități de bază pentru o viață independentă.
Rezultate
- Au absolvit cursurile 21 de persoane din cele două grupe. Absolvenții încă ne scriu despre realizările lor de zi cu zi, fie că au reușit să meargă singuri cu bastonul într-un loc sau că au gătit de unii singuri o rețetă nouă.
- O persoană a început să meargă însoțită după 25 de ani în care mergea doar la braț.
- 5 persoane au ajuns să meargă în mod independent cu bastonul pe stradă pentru prima dată, dintre care una a integrat cu succes două mijloace de transport în comun în ruta ei zilnică.
- O persoană s-a dus la un interviu de angajare imediat după absolvirea Școlii.
- Două persoane au spus că și-au găsit vocea la activitățile Școlii CMU, iar acum postează pe social media despre progresul lor, participând astfel la incluziunea socială.
- 18 participanți și-au dezvoltat abilitățile de folosire a tehnologiei și de folosire a bastonului alb.
- O persoană a început să își scrie propriul proiect cu aplicare în Brașov.
- Am creat o comunitate – resursă de 48 de membri unde participanții interacționează și după finalitatea proiectului și se ajută reciproc.
Voluntari implicați
32 de voluntari tipici și cu deficiențe de vedere implicați în susținerea participanților și organizarea atelierelor.
Citate participanți
„25 de ani am mers numai la brațul cuiva. De când am absolvit cursul am trecut am trecut de obstacole emoționale și am putut merge de una singură.” A.M – participant grupa de adulți
„Am învățat cum să folosesc diverse aplicații pe telefon, cum să mă orientez cu bastonul pe stradă. Am putut să fac lucruri pe cont propriu într-un mediu sigur și am căpătat mai multă încredere. M-a ajutat foarte mult sentimentul acesta de comunitate, având în vedere că nu am mai luat contact cu comunitatea nevăzătorilor înainte.” – D.C – participant grupa adulți
„Am învățat să nu mai fiu atât de protectivă cu oamenii. Am învățat că ajută mult mai mult explicând anumite lucruri, nu făcându-le în locul lor.„ – O.S, voluntar
Galerie foto:
